Thomas Johansen & Jorge Lera

THOMAS JOHANSEN & JORGE LERA

– How was the year 2021 for you, a pandemic year with many restrictions, in which the cultural field suffered a lot?

The year was tiring with many rules that one had to follow with both private and professional scenarios.
But it was good to have something creative to work with. Is grateful that we constantly kept going with the pole and created something new together.
It gave a direction and meaning.

– What made you get involved in this project, a project that talks to people in Romania and Norway about life with HIV?

Opportunity to create in the pandemic time and learn / develop more.
Have some HIV positive friends and have therefore had several conversations around this topic about what it is like to live with it in Norway today.
Was shocked when we found out how big the difference is between Norway and Romania and how difficult it is to be gay in Romania as well.
This gave a contrasting curious entrance to create something new, abstract and at the same time narrative.

– What inspired you in the development process of your creation?

Sebi and his story were of great help to us. “Finding a way to feel good even in a difficult situation”
It was also inspiring to select / play out technical elements and how we can “merge” it in a course and a development of the dance in relation to the story.

– What is the message that your work transmits to the public?

Simply that we humans, to a small or large degree, can choose which way to go. We decide for ourselves how we meet ourselves and the world around us in different situations. Nobody can take that away from us. It is an inner process, development and flourishing in ourselves as human beings. Regardless of what it looks like in the outside world. Life continues in an eternal unfoldment of flowering and life.

ROMANIAN

– Cum a fost pentru voi anul 2021, un an pandemic cu multe restricții, în care domeniul cultural a avut mult de suferit?

Anul a fost obositor cu multe reguli pe care trebuia să le urmezi atât în ​​scenarii private, cât și profesionale.
Dar a fost bine să ai ceva creativ la care să lucrezi. Sunt recunoscător că am continuat constant cu performance-ul la bară și că am creat ceva nou împreună.
A dat o direcție și un sens.

– Ce te-a determinat să te implici în acest proiect, un proiect care vorbește oamenilor din România și Norvegia despre viața cu HIV?

Oportunitate de a crea în perioada pandemiei și de a învăța/ ne dezvolta mai mult.
Avem câțiva prieteni HIV pozitiv și, prin urmare, am avut mai multe conversații în jurul acestui subiect despre cum este să trăiești ca persoană seropozitivă în Norvegia de astăzi.
Am fost șocați când am aflat cât de mare este diferența dintre Norvegia și România și cât de greu este să fii gay și în România.
Acest lucru a oferit o oportunitate curioasă contrastantă pentru a crea ceva nou, abstract și, în același timp, narativ.

– Ce te-a inspirat în procesul de dezvoltare a creației tale?

Sebi și povestea lui ne-au fost de mare ajutor. „Găsește o modalitate de a te simți bine chiar și într-o situație dificilă”
A fost, de asemenea, inspirațional să selectăm/redau elementele tehnice și cum le putem „îmbina” într-o direcție și o dezvoltare a dansului în raport cu povestea.

– Care este mesajul pe care munca dumneavoastră îl transmite publicului?

Pur și simplu, noi oamenii, într-o măsură mică sau mare, putem alege ce drum să mergem. Noi decidem singuri cum ne întâlnim pe noi înșine și lumea din jurul nostru în diferite situații. Nimeni nu ne poate lua asta. Este un proces interior, de dezvoltare și înflorire în noi înșine ca ființe umane. Indiferent de cum arată în lumea exterioară. Viața continuă într-o desfășurare eternă a înfloririi și a vieții.