Mădălina Costache

MĂDĂLINA COSTACHE

– Cum a fost anul 2021 pentru tine, un an pandemic cu multe restricții, în care domeniul cultural a avut mult de suferit?

Anul 2021 a fost un an de repaus pentru mine, cred că toate domeniile culturaLe au avut de suferit de când cu pandemia dar cu siguranță artele performative au fost cel mai mult influențate de această situație.

– Ce te-a făcut să te implici în acest proiect, un proiect care vorbește oamenilor din România și Norvegia despre viața cu HIV?

Poveștile oamenilor din jurul meu m-au făcut să îmi doresc să mă implic în acest proiect. Auzeam diverse situații în care prietenii mei erau judecați de familie, cunoscuți și chiar de către doctorii care-i diagnosticau pentru bolile cu transmitere sexuală pe care le contractaseră.

– Ce te-a inspirat în procesul de dezvoltare al creației tale?

M-au inspirat foarte mult dialogul cu persoana din Norvegia care trăiește cu HIV şi discuțiile cu prietenii mei despre acest subiect. Am întâlnit multe reticențe şi opinii ambigue despre acest subiect, din cauza lipsei de informare dar şi mult optimism şi inspirație din partea persoanelor implicate.

– Care este mesajul pe care lucrarea ta îl transmite publicului?

Lucrarea mea atrage atenția asupra barierelor sociale şi emotionale care apar între oameni datorită prejudecăților născute din lipsa de informare şi interpretare în necunoştiință de cauză. Este ncesar să ne informăm pentru a putea da la o parte valul de prejudecăți dintre noi.

ENGLISH

– How was the year 2021 for you, a pandemic year with many restrictions, in which the cultural field suffered a lot?

The year 2021 was a year of rest for me, I think that all areas of culture have suffered since the pandemic, but certainly the performing arts have been the most influenced by this situation.

– What made you get involved in this project, a project that talks to people in Romania and Norway about living with HIV?

The stories of the people around me made me want to get involved in this project. I heard various situations in which my friends were being judged by family, acquaintances and even by the doctors who diagnosed them for the sexually transmitted diseases they had contracted.

– What inspired you in the development process of your creation?

I was very inspired by the dialogue with the person living with HIV in Norway and the discussions with my friends about this topic. I encountered a lot of reluctance and ambiguous opinions on this subject, due to the lack of information but also a lot of optimism and inspiration from the people involved.

– What is the message that your work conveys to the public?

My work draws attention to the social and emotional barriers that arise between people due to prejudices born of lack of information and ignorant interpretation. It is necessary to inform ourselves in order to be able to put aside the wave of prejudices between us.