Fredrik Nielsen

FREDRIK NIELSEN

– How was the year 2021 for you, a pandemic year with many restrictions, in which the cultural field suffered a lot? 

It has been a difficult year but also an interesting one, in that we had to think differently and try to find projects that were interesting and fun and also could be done with the restrictions. So it has defiantly been an experience.  

 – What made you get involved in this project, a project that talks to people in Romania and Norway about life with HIV? 

Me and Vanja have been working in the field of documentary filmmaking for a long time now and have made some documentary films that also have been dealing with the subject of HIV, so when we got the opportunity to be part of this art project we were very exited because making an art piece was a completely new thing for us. We saw it as a good opportunity to support an important cause and also crate something special.  

  – What inspired you in the development process of your creation? 

 I think everything inspired us in different ways, from researching the topic, to our zoom meeting with a person with HIV, but probably the most inspiring element was my trip to Bucharest which was amazing. Even though Romania was suffering from Covid and there were a lot of restrictions and people with masks, I found the city to be so beautiful and perfect for the idea we had. So I got to film a lot of great stuff.   

 – What is the message that your work transmits to the public? 

I think different people will have different opinions and reactions, but one of the most important messages we want to transmit is to open up the discussion around HIV and try to not make it such a taboo topic. We need to erase the shame. We all deal with different problems in out life and someone dealing with HIV should not be ostracised from society. We should be able to talk about anything and be open about all our problems, without any stigma and without being attacked.  

ROMANIAN

– Cum a fost pentru voi anul 2021, un an pandemic cu multe restricții, în care domeniul cultural a avut mult de suferit?

A fost un an dificil, dar și interesant, prin aceea că a trebuit să gândim diferit și să încercăm să găsim proiecte interesante și distractive și care să poată fi realizate în timp ce existau restricții. Deci a fost cu siguranță o experiență.

– Ce te-a determinat să te implici în acest proiect, un proiect care vorbește oamenilor din România și Norvegia despre viața cu HIV?

Eu și Vanja lucrăm de mult timp în domeniul filmului documentar și am realizat câteva filme documentare care s-au ocupat și de subiectul HIV, așa că atunci când am avut ocazia de a face parte din acest proiect de artă am fost foarte entuziasmați pentru că realizarea unei piese de artă a fost un lucru complet nou pentru noi. Am văzut-o ca pe o bună oportunitate de a sprijini o cauză importantă și, de asemenea, de a crea ceva special.

– Ce te-a inspirat în procesul de dezvoltare a creației tale?

Cred că totul ne-a inspirat în moduri diferite, de la cercetarea subiectului, până la întâlnirea noastră zoom cu o persoană cu HIV, dar probabil cel mai inspirat element a fost călătoria mea la București, care a fost uimitoare. Chiar dacă România suferea de Covid și erau multe restricții și oameni cu măști, mi s-a părut că orașul este atât de frumos și perfect pentru ideea pe care am avut-o. Așa că am ajuns să filmez o mulțime de lucruri grozave.

– Care este mesajul pe care munca dumneavoastră îl transmite publicului?

Cred că diferiți oameni vor avea opinii și reacții diferite, dar unul dintre cele mai importante mesaje pe care vrem să le transmitem este că vrem să deschidem discuția despre HIV și să încercăm să nu facem din asta un subiect atât de tabu. Trebuie să ștergem stigma și rușinea asociată vieții cu HIV. Cu toții ne confruntăm cu probleme diferite în viața noastră și cineva care se confruntă cu HIV nu ar trebui să fie exclus din societate. Ar trebui să putem vorbi despre orice și să fim deschiși cu privire la toate problemele noastre, fără niciun stigmat și fără a fi atacați.